Unde/ Când/ Cum Plantăm ?

  1. 2011: Octombrie - Noiembrie
    2012: Martie - Aprilie
    [detalii]

Ştiaţi că...?

  1. Un smochin sălbatic din Echo Caves, Africa de Sud are rădăcini ce ajung la 122 m,...
    Citeşte mai mult...
  2. Cel mai bătrân arbore recunoscut este denumit Eternal God - "Zeul Etern" - şi se...
    Citeşte mai mult...
  3. Spre sfârşitul secolului al XVIII-lea un castan european, cunoscut ca şi Copacul celor...
    Citeşte mai mult...
  4. Cel mai masiv copac din lume a fost, până în 1905, Lindsey Creek, fiind doborât în acel...
    Citeşte mai mult...
 
logare / login
Adresa de email:
Parola:

OK

Cont nou  |  Ai uitat parola?
right line element

Articole ştiinţifice

Marele naturalist Buffon a afirmat: "O ţară devine cu atât mai sărac în apă cu cât defrişează mai multe păduri".

paragraf bottom shadow

Mănoasele văi ale Tigrului şi Eufratului s-au transformat în deşerturi după defrişarea totală a pădurilor din zonă.

Anual, pe Glob, covorul vegetal (păduri, culturi agricole, ierburi) produce peste 23 de miliarde tone de oxigen, din care peste 60% este produs de PĂDURI.

În ţara noastră, anual, covorul vegetal produce 40 de milioane tone de oxigen.

În zilele călduroase, un hectar de pădure elimină 180-200 kg oxigen şi consumă 220-280 kg dioxid de carbon.

În sezonul estival, un hectar de pădure poate să absoarbă o cantitate de dioxid de carbon egală cu cea eliminată în acelaşi timp de 200 de persoane.

Un studiu din anul 2004, publicat în "Jurnalul despre climă", a analizat furtunile de astăzi comparativ cu furtunile stimulate în condiţii de creştere a emisiilor de CO2 din atmosferă (principalul gaz responsabil de încălzirea globală).Studiul a simulat comportamentul unei furtuni în cazul unei creşteri a CO2 de 1% pe an în peste 80 de ani. Nouă modele de climă globală diferite au previzionat că furtunile generate în condiţii de creştere a CO2 erau mult mai intense. Până la sfârşitul previziunilor, vitezele maxime ale vântului la suprafaţă au crescut cu 6% şi precipitaţiile au crescut în medie cu 18% faţă de condiţiile din prezent.

hurricanes Un studiu din anul 2005, publicat în revista "Natura", sugerează că intensitatea şi durata furtunilor este legată de tendinţele recente de încălzire a oceanelor asociate cu încălzirea globală. Oamenii de ştiinţă au făcut măsurători ale puterii de distrugere a furtunilor, denumite "Indexul puterii de împrăştiere", încă din 1950. Studiul, combinând vitezele maxime ale vântului fiecărei furtuni şi durata furtunii, a arătat că în ultimii 30 de ani, puterea de distrugere a furtunilor s-a dublat în Atlantic şi Pacific.

Multe dintre acestea s-au întâmplat în ultimii 10 ani, când temperaturile medii globale de la suprafaţa oceanului au atins cote record. Până aici, dovezile ştiinţifice nu fac legătura între frecvenţa mondială a furtunilor şi încălzirea globală. Bazinele oceanice individuale au cicluri multianuale ale activităţilor furtunilor. Dacă numărul total al furtunilor la tropice a rămas acelaşi în timp, procentajul uraganelor de categoriile 4 şi 5 a crescut în ultimii 30 de ani, conform unui articol din 2005 publicat în revista Science.

butonul de navigare spre topul paginii

Program iniţiat de:

Fundatia Prais
 

În sprijinul Programului de Mediu al Naţiunilor Unite:
Campania Un Miliard de Copaci.

Parteneriat cu:

Ministerul Mediului Garda Nationala
MILIOANE DE OAMENI MILIOANE DE COPACI MILIOANE DE OAMENI MILIOANE DE COPACI MILIOANE DE OAMENI MILIOANE DE COPACI MILIOANE DE OAMENI MILIOANE DE COPACI

Membrii fondatori:

Lafarge Sigla Smithfield

Partener:

Amway Logo

Parteneri media:

Media Image Logo Logo Green Report
 
 
2008 PRAIS Corporate Communications All Rights Reserved. Privacy Policy | Regulament

web design by WANTED

 
Inchide
 

Detalii